In padurea de eucalipti din indepartatul taram al micutei Sunshine, tocmai unde era aceasta mai deasa, traia Kid Koala. Ea isi ducea existenta linistita si solitara in mijlocul padurii, in varful eucaliptului-tata, copac din care se desprinsesera toti ceilalti din jur. Zi de zi statea pe ramura ei preferata, rontaia frunze de eucalipt si privea distanta si plictisita la viata celor de jos.
Ramasese ultima din familia ei in padure si domnea peste coroanele tuturor eucaliptilor din jur. Faptura unica, vietuia linistita, tinandu-se departe de agitatia vietii terestre.
In juru-i? Toate vechi si la fel de cand lumea: acum zi, acum noapte; acum seceta, acum ploaie; acum vara, acum iarna. Dar intr-o zi veni si toamna.
Si cum toata lumea stie, toamna familia de strumfi migreaza. Pleaca din padurea lor rece si trista din tinutul galilor catre zone mai calde. Si de data aceasta ei isi alesera loc de iernat chiar padurea tinerei Koala.
Intrand strumfii in padure, vestea se raspandi repede si ajunse imediat si la printesa noastra. Aceasta urmari cu atentie drumul ciudatelor aratari, element intrigator in viata-i monotona.
Si-l vazu pe el, pe Bebe Strumf. La randu-i, acesta isi ridica privirea si o zari pe Koala, care ramasese cu frunza de eucalipt in coltul gurii si privirea atintita asupra lui. Bebe Strumf se opri si ramase si el cu privirea atintita catre varful batranului eucalipt.
Dintr-o privire, Koala stiu ca intalnirea cu micuta creatura albastra ii era scrisa in stele. Il imbie pe acesta cum stiu ea mai bine, promitandu-i ca va imparti imparatia cu el.
Bebe Strumf fermecat fu de vocea-i suava: “Everyone loves koalas. They’re cute, they’re furry and they’re remarcably likeable to teddy-bears that we all knew as kids. So I was totally unprepared for the ferocious sounds that these marsupials were capable of making.”
Dar cu intelepciune ii raspunse printesei: “tu, frumoaso, traiesti in varful eucaliptului, eu de pamant sunt legat… tu-ti cresti puii in marsupiu, in neamul nostru vine barza. Eu nu pot trai acolo sus cu tine.”
O data decizia luata, Bebe Strumf isi continua drumul alaturi de ceilalti micuti albastri printre copaci, in cautarea unui loc unde sa-si petreaca lunile de iarna. Dar zilele treceau greu, gandul ii ramasese la printesa padurii. O simtea cum ii vegheaza somnul, cum ii intra in vise si nu ii da pace.
Asa ca Bebe Strumf pleca intr-o zi din tabara sa. Merse direct la fabrica de licori magice de la marginea padurii. Cumpara licoarea magica cu numarul 413. O bau pe loc si de indata capata puteri nebanuite. Se avanta spre mijlocul padurii si cum ajunse la eucaliptul in care traia Kid Koala apuca trunchiul acestuia si il vari in pamant cu totul. Ramase astfel doar coroana copacului deasupra nivelului solului.
Koala cobori si ea trei ramuri mai jos si astfel ajunsera pentru prima data unul in bratele celuilalt, pozitie in care ramasera pe veci.
comentarii