în ce se costumează misoginii de halloween?

Da’ tu în ce eşti costumat?
Păi eu nu mă îmbrac aşa de obicei!

in the summer, in the city

Oraşul miroase tot a pepeni scăpaţi din braţe.
Uneori e atât de pustiu pe străzi încât nu e doar trist, e gol.
Din ce în ce mai rar mai poţi vedea benzi smulse din casetele lor şi aruncate printre ramurile copacilor.
Se poartă gogoşile şi pop-corn-ul cu caramel.
Grătar se face oriunde, fie că e vorba de un balcon de pe Calea Victoriei, fie de târgul de vechituri situat pe maginea unui trotuar din Drumul Taberei, sau de o terasă de lângă Grădina Zoologică.
Pe Motoare nu e loc şi miroase a iarbă verde (poate doar pe alocuri uscată).
Avem nevoie de mai multe rochii.

le noir est un refuge

Este celebra replică a lui Yves Saint Laurent care reprezintă laitmotivul expoziţiei ce-l omagiază pe creator, expoziţie ce poate fi vizionată până pe data de 26 iulie în sala Auditorium a Muzeului Naţional de Artă al României. Eu mi-am tot promis în ultima lună că mă voi opri s-o vizitez într-unul din drumurile mele spre centru, dar cum nu am reuşit aceasta, astăzi am făcut un drum special în acest sens, mai ales că îmi mai rămăseseră doar câteva zile în care mai aveam timp s-o fac. Aici pot fi admirate câteva din schiţele reprezentative ale artistului, poze cu unele dintre creaţiile sale, o reinterpretare a sa a unei ii româneşti, colierul cu pandantiv-inimă alături de schiţa proiectării lui (bijuterie ce a fost creată de Yves Saint Laurent pentru a însemna piesa lui preferată din colecţie în timpul prezentărilor), două rochii de mireasă: rochia însemnată ca preferată de YSL în cadrul colecţiei din 1991 şi cea purtată de Laetitia Casta pentru prezentarea din 1999; cele 36 de desene LOVE ale lui YSL, care au reprezentat, de-a lungul anilor, felicitările de Anul Nou trimise de artist prietenilor. De asemenea, pe un ecran este proiectat spectacolul ce s-a desfăşurat la Centrul Georges Pompidou în 2002, spectacol ce a marcat retragerea creatorului din lumea haute couture-ului.

Adaug că biletul la această expoziţie include şi accesul la o colecţie de ţinute colecţionate de doamna Adina Nanu, rochii şi costume bărbăteşti din perioada de maximă influenţă franceză asupra modei româneşti: 1850-1950.

Mai sunt, într-adevăr doar patru zile până la închiderea expoziţiei, dar, chiar dacă este relativ mică şi conţine un număr redus de exponate, merită văzută, mai ales de către amatorii de modă în general şi de haute couture în special.