“Pe veci”, bineînţeles, este un termen relativ. O perioadă, totul fu roz pe ramurile bătrânului eucalipt. Bebe Ştrumf îi cânta serenade micuţei Koala. O încânta cu giumbuşlucurile învăţate de el în neamul de ştrumfi. Îi promise că îi va aduce soarele şi luna la picioare. Kid Koala era de-a dreptul picată în admiraţie. Nici nu mai ştia ce înseamnă viaţa fără Ştrumf. În mintea ei, nu exista creatură mai nobilă decât Ştrumful.

Nu după mult timp însă, Bebe Ştrumf îşi arătă adevărata faţă. Căci cu toţii ştim, ştrumfii tot ştrumfi rămân orice-ar face. Pot să stea ei pe lângă prinţese marsupiene oricât. Cum spuneam, într-o bună zi, Bebe Ştrumf o anunţă pe micuţa Koala că pleacă după ţigări. Şi lipsi trei zile şi trei nopţi.

După ce-şi reveni din şoc, Koala începu o mică investigaţie. Şi ce să-i vadă ochii? Ştrumful făţarnic umbla cu o ştrumfiţă. Mica Koala simţi atunci cum un pumnal îi străpunge inima fragilă.

În cele din urmă, cu durere în suflet, Koala luă o decizie definitivă. Alungă din regatul ei nu numai Ştrumful trădător, dar şi întregul lui neam, pe care îl blestemă îndelung şi căruia îi interzise accesul în minunata pădure de eucalipţi pentru totdeauna.